Sistemul solar

Pamantul da ocol Soarelui împreuna cu alte opt planete si toate împreuna constituie Sistemul solar. Primele patru planete in ordinea apropierii de Soare se mai numesc si planete interioare. Ele sunt Mercur, Venus, Pamantul si Marte. Sunt destul de mici si au suprafete solide. Cele exterioare – planetele mai indepartate – sunt Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun; ele sunt mari si gazoase. Cea mai indepartata planeta – Pluto – este din nou foarte mica, solida si foarte rece.

Soarele (in stanga) si cele noua planete ale Sistemului solar:

Mercur, Venus, Pamantul, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus, Neptun si Pluto.
 
 

Ce este un tranzit si cand are el loc?

Venus este cea de-a doua planeta in ordinea departarii de Soare; urmatoarea este Pamantul. Din când in când Venus trece intre Pamant si Soare si poate fi vazut ca un punct negru care se misca incet-incet pe fata Soarelui. Spunem ca are loc tranzitul lui Venus pe discul Soarelui.

Din cate stim, toate planetele se misca in jurul Soarelui aproape in acelasi plan. Doar orbita lui Pluto este mult inclinata fata de acest plan. Totusi planele in care se misca Pamantul si Venus sunt usor inclinate unul fata de celalalt. Un tranzit al lui Venus are loc doar cand Venus se afla intre Soare si Pamant si se afla chiar in acelasi plan cu Pamantul.

O puteti realiza si voi!

Puteti construi singuri un model simplu de tranzit venusian cu o foaie de hartie. Desenati cu culori pe hartie Soarele (in mijloc), Venus (un punct mai mic si mai apropiat de Soare) si Pamantul (ceva mai departe de Soare):

Taiati doua bucati circulare pe hartie chiar in afara punctelor lui Venus pentru a inclina planul orbitei sale.

Desi orbita lui Venus este inclinata doar cu 3,4 grade fata de cea a Pamantului, vom exagera putin unghiul pentru a intelege mai bine. Împingeti jumatatea din dreapta hartiei in jos, sub planul orbitei terestre si jumatatea din stanga in sus, deasupra planului orbitei terestre. Punctele de prindere reprezinta cele doua noduri, unde se intalnesc planele celor doua orbite. Doar in aceasta pozitie (punctul rosu), poate avea loc un tranzit al lui Venus. In pozitia marcata cu galben si verde, Venus se gaseste deasupra planului orbitei terestre; in cel portocaliu si albastru, sub ea.
 
 
 
 

De ce este atat de important un tranzit?

Astronomii au fost foarte interesati sa observe tranziturile deoarece ele le ofereau posibilitatea masurarii cu mare precizie a distantei dintre Soare si Pamant si sa determine dimensiunea reala a intregului Sistem solar, ba chiar si a Galaxiei noastre si a universului aflat dincolo de ea.

Astronomul Edmond Halley (1656-1742) a fost primul care a avut ideea de a determina distanta dintre Soare si Pamant folosindu-se de tranzitul lui Venus. Pe baza acestei metode, astronomii fac masuratori ale tranzitului din locuri geografice cat mai diferite de pe Pamant. Observatorii situati la distante cat mai mari unul de altul vor vedea trecerea lui Venus deplasata ca pozitie pe discul Soarelui. Aceasta deplasare de paralaxa, împreuna cu distanta cunoscuta dintre observatori, permite astronomilor sa determine cat de departe este Venus de Pamant si distanta la Soare.

Deplasarea de paralaxa: doi astronomi, unul situat in Europa (A), celalalt in Africa (B), îl vor vedea pe Venus pe Soare in doua pozitii diferite.

Paralaxa este acelasi fenomen pe care-l cunoastem cand indreptam bratul drept in fata noastra si privim doar cu ochiul stang si apoi cu cel drept catre un deget intins in fata noastra. Degetul pare ca se misca putin. Incearca si singur! In acest caz fiecare ochi reprezinta un alt observator.

Cum vor observa astronomii tranzitul?

Tranzitul lui Venus la 8 iunie 2004 va dura aproape sase ore si va fi vizibil in intregime din Europa Africa de Nord si de Est, Orientul Mijlociu, India si o mare parte din China. Figura de mai jos reprezinta fata luminata a Pamantului la 8 iunie 2004, cand Venus incepe sa treaca prin fata Soarelui (stanga) si dupa ?ase ore, cand Venus paraseste Soarele (dreapta).

Tranzitul va dura la Bucuresti

de la 8:20 la 14:23

In tarile in care tranzitul va fi vizibil in intregime, astronomii se vor organiza, împreuna cu amatori, elevi de liceu si orice persoana interesata (sunteti deci invitati sa participati si voi) in grupuri de observatii. Fiecare grup va fi echipat cu cate un telescop, ecrane pentru proiectia imaginii si ceasuri precise.

Grupurile asezate in diferite locuri trebuie sa masoare cu grija momentele contactelor lui Venus cu discul Soarelui in cinci pozitii aratate mai jos:

(scara indica momentul tranzitului vazut din mijlocul Europei)

Nu este atat de usor sa determini momentele contactelor pentru ca trebuie sa fii sigur ca Venus chiar a "atins" discul Soarelui. Si marginile exterioare si interioare ale discului solar! Pentru a face lucrurile si mai complicate, cand Venus este aproape gata sa atinga discul Soarelui, o parte din el pare a fi prelungita aparent. Acest efect, cunoscut sub numele de "picatura neagra" ingreuneaza enorm masuratorile!

Observati tranzitul la voi, la scoala

Inainte de toate, trebuie sa respectati cu sfintenie prima regula:

NU VA UITATI DIRECT LA SOARE CU OCHIUL NEPROTEJAT! PUTETI ORBI DEFINITIV IN NUMAI CATEVA SECUNDE!

Acum puteti sa va apucati sa pregatiti observatiile! Cel mai simplu mod de a observa tranzitul este cu un binoclu si o bucata mare de carton alb (drept ecran de proiectie). Luati mai intai o bucata mica de carton si taiati in ea o gaura de aceeasi dimensiune cu lentila binoclului. Fixati acest carton cu scotch astfel incat gaura sa se afle pe una din lentile. Puneti coala mare de carton contra Soarelui si ridicati binoclul cu cartona?ul la 1 m departare de ecran si miscati-l pana ce o raza de lumina cade in lentila deschisa. Focalizati imaginea Soarelui cu binoclul. Puteti incerca sa fixati binoclul pe o masa sau un dulap si sunteti gata de a observa tranzitul!

Calatoria capitanului Cook spre Tahiti si tranzitul lui Venus din 1769

Au fost organizate mai multe expeditii pentru a observa tranzitul lui Venus din cat mai multe locuri de pe glob. un tanar participant a fost locotenentul James Cook, care a devenit mai tarziu unul din cei mai mari exploratori ai lumii. El s-a nascut la 27 octombrie 1728 la Marton, Anglia. Tatal sau era un fermier sarac. James a inceput tot ca fermier dar la 18 ani a gasit o slujba pe un vas care transporta carbuni

James Cook fost ales de Royal Society pentru a conduce o expeditie pe vasul Endeavour pentru a observa împreuna cu astronomul Charles Green tranzitul lui Venus si a explora noi locuri din Oceanul Pacific. In timpul primei sale calatorii in Pacific, James Cook a inconjurat Capul Horn cu vasul Endeavour si a ajuns in Tahiti la 3 iunie 1769. Dupa ce a recuperat instrumentele furate de ba?tinasi, a reusit sa observe perfect tranzitul lui Venus! Endeavour a petrecut apoi ?ase luni pentru a cartografia Noua Zeelanda. James Cook a explorat apoi si a declarat Australia estica posesiune engleza.

Mai multi astronomi, care au plecat in alte expeditii, au observat tranzitul din diferite locuri din Europa, SUA si Asia. Pe baza tuturor masuratorilor, astronomul francez Lalande a determinat in anul 1771 distanta dintre Soare si Pamant. El a evaluat aceasta distanta la 153 milioane kilometri, o valoare foarte buna, destul de apropiata de cea masurata astazi cu metode moderne!

Extraordinara calatorie a lui Cook s-a sfarsit tragic cand, din cauza unei neintelegeri cu fostele sale gazde, a fost ucis pe cand incerca sa-si impiedice oamenii sa traga in multimea furioasa de Hawaiieni.

Cook nu a gasit fabulosul "Mare Tinut Sudic" pe care-l cauta, dar a observat tranzitul lui Venus si a descoperit Australia. O bucata din nava sa "The Endeavour" a fost dusa pe orbita de naveta spatiala care are acelasi nume! (imagine NASA)

Proprietatile lui Venus

Venus este a doua planeta din Sistemul solar in ordinea departarii de Soare. A mai fost numita si "Pamantul geaman" deoarece are aproape aceleasi dimensiuni cu Pamantul dar se roteste mult mai lent si in sens opus in comparatie cu acesta. Aceasta inseamna ca pe Venus Soarele “rasare” la vest si “apune” la est. Din cauza rotatiei lente, o zi pe Venus dureaza 243 de zile terestre. Lui Venus îi trebuie 224 zile terestre ca sa inconjoare Soarele, ceea ce inseamna ca o zi pe Venus este mai lunga decat un an! Venus este inconjurat de un strat gros si dens de nori. Multa vreme oamenii s-au intrebat de ce natura pot fi acesti nori si ce poate fi sub ei.

Cu patru decenii in urma americanii si rusii au lansat misiuni spatiale pentru explorarea lui Venus. Asa s-a gasit ca cea mai mare parte a atmosferei lui Venus este un gaz pe care nu-l putem respira: dioxid de carbon.

Presiunea atmosferica este atat de mare incat a strivit multe misiuni care au incercat sa se aseze pe suprafata venusiana! Acest gaz face ca Venus sa fie cea mai fierbinte planeta din sistemul solar deoarece capteaza caldura si nu permite planetei sa se raceasca. Temperatura la suprafata ajunge pana spre 480 °C, suficient sa topeasca pana si plumbul! Venus este o planeta extrem de inospitaliera: exista deseori furtuni in care vanturile sufla cu viteze enorme, iar la suprafata ploua cu acid sulfuric!

Suprafata lui Venus, ca si a Pamantului, nu este mai veche de 500 de milioane de ani. Este o planeta cu multe campii si putine formatiuni de relief. Un lant urias de munti, numiti Aphrodite Terra are munti mai inalti decat Everestul, cel mai inalt munte din lume! Pe Venus sunt multi vulcani, unii dintre ei sunt probabil inca activi. Venus are mari cratere dar nici unul mic. Aceasta se explica pentru ca atmosfera lui Venus este atat de densa incat micii meteoriti se topesc inainte de a ajunge la sol. In 1970 a fost lansata spre Venus misiunea spatiala sovietica Venera 5, care a reusit sa transmita spre Pamant o singura imagine a planetei inainte de a se topi cu totul dupa o ora! Astronomii cred ca e posibil ca Venus sa fi avut odata oceane care s-au evaporat datorita temperaturii tot mai mari.

Vreti sa-l vedeti pe Venus? Cautati atunci spre orizont chiar dupa apusul Soarelui o "stea" stralucitoare. Îl veti gasi poate pe Venus. Poate fi vazut de asemenea spre est chiar inainte de rasaritul Soarelui. Venus este atat de stralucitor pentru ca lumina Soarelui este reflectata de nori. Venus se observa foarte bine cu un binoclu.