
In microunde astronomii observa cea mai „batrana" lumina care vine de pe vremea cand Universul avea 300 000 de ani. La acel moment Universul a devenit transparent. Din moment ce Universul (si lungimile de unda ale radiatiei) s-a marit de 10 000 de ori si pe parcursul celor 13 miliarde de ani, lumina s-a transformat in radiatie in microunde. Este asa-numita radiatie cosmica de fond. In cosmos exista 2 miliarde (2 x 109) de fotoni „relicve" pentru fiecare proton. Ei sunt de departe cei mai abundenti fotoni din univers.
Pentru a cunoaste mai multe, iata ce mai putem spune:
Lumina (in general) este facuta din unde electromagnetice (radiatie).
Radiatia electromagnetica pe care o vedem este ceea ce mai spunem si lumina „vizibila".
Lumina este un flux de fotoni—pachete oscilatoare de energie.
Mergand de la raze gamma, raze X, UV, lumina vizibila, IR la unde
radio, radiatia electromagnetica este impartita in regiuni spectrale.
Spectrul Fraunhofer al luminii solare. Lungimile sunt in angstromi
(Å). Linia C este linia H-alpha a hidrogenului.
Lungimile de unda sunt mai mari de 0,38 micrometri, (3800 Å lumina
albastra) si mai mici de 0,76 micrometri (7600 Å lumina rosie) .
Pentru un muzician, raportul (1:2) al acestor lungimi de unda limita (sau
frecvente) este o octava. Ochiul nostru percepe astfel o octava de oscilatii
electromagnetice. Radiatia electromagnetica de 0,5 micrometri are culoarea
verde. O serie de 2000 de unde de lumina verde are 1 mm lungime. Unde sub
3800 Å pana la 900 Å reprezinta radiatia UV, iar unde de peste
7600 Å (pana la 0,1 mm) reprezinta radiatie IR.
Fotonii sunt mici pachete de energie, care oscileaza cu frecventa ?''. Viteza lor in vid este c=300 000 km/secunda. Intr-un mediu transparent viteza este mai mica. Energia fotonilor este h?, h este constanta lui Planck, 6,6 x 10-34 J s.
Radiatia unei singure lungimi de unda se numeste monocromatica. Exemplul este linia H-alpha a hidrogenului. Lumina alba consta dintr-un numar enorm de diferite radiatii monocromatice. Picaturile de ploaie imprastie lumina solara intr-un curcubeu – un spectru neclar. Culoarea unei stele indica doar faptul ca este fierbinte (albastra) sau rece (rosie). Spectrul detaliat al unei stele da informatii exacte nu numai asupra temperaturii sale, dar si asupra altor proprietati (de exemplu, compozitia chimica).
Curcubeul—dispersia luminii solare in picaturile de ploaie.
Pana la jumatatea secolului XX, lumina vizibila era singura sursa de informatii asupra Universului. Astazi, telescoape cu detectori ingeniosi, plasati pe sateliti si misiuni spatiale, ne arata Universul in toate regiunile spectrale, de la raze gama la unde radio. Ferestre catre Univers au fost deschise de la o octava la 92 octave.
Cele mai apropiate si cele mai indepartate surse vizibile cu ochiul
liber: un meteor si Galaxia Andromeda (J. Kleperta, Ondrejov 1923) . Lumina
de la meteor are o milisecunda. Pe de alta parte, lumina a parasit Galaxia
Andromeda acum 2 500 000 de ani.
Cea mai batrana lumina vine de cand Universul avea 300 000 de ani. In prezent are 13 000 milioane de ani. Lungimea de unda a crescut de 10000 de ori. Puncte stralucitoare sunt embrioni ai galaxiilor. (WMAP)
Noi primim toata energia de care avem nevoie ca lumina vizibila
de la steaua noastra – Soarele.
Oare am uitat reactorul termonuclear perfect si sigur de pe cer? Neglijam
darul solar generos, care este de inalta calitate (= transformabil eficient
in orice forma de energie, precum caldura, electricitatea, energia chimica).
Este absolut curat (fara poluare), etern (pentru urmatoarele 7 miliarde
de ani), de multe ori depasind nevoile umanitatii, si este gratis pentru
toata lumea.