Alte tranzituri in Sistemul solar


Impreuna cu eclipsele de Soare si Luna, tranziturile lui Venus si Mercur sunt printre cele mai spectaculoase si mai cunoscute evenimente ceresti. Exista insa si alte tipuri de tranzit in Sistemul solar.

Exista cazuri in care orbitele sunt aproape ecuatoriale. Aceasta conditie este indeplinita de cei patru sateliti galileeni ai lui Jupiter: Io, Europa, Ganymede si Callisto.


Galileo Galilei

Vazuti de pe Pamant, toti satelitii lui Jupiter orbiteaza de la est la vest. Io, cel mai interior, se roteste in jurul lui Jupiter in doar 2 zile, pe cand Europa in 3,5 zile, Ganymede in putin peste 8 zile, iar Callisto in ceva mai mult de 16,5 zile. Interesant este ca orbitele lui Io, Europa si Ganymede sunt legate intr-un fel intre ele: orbitele lor sunt aproape circulare iar perioadele sunt cam in raportul de 4:2:1. Callisto, cel mai exterior, orbiteaza in jurul lui Jupiter in ritmul sau propriu.

Orbitele satelitilor galileeni (credit: Pignatelli)

Imagine prin telescop a satelitilor lui Jupiter (credit: NASA)

Natura neobisnuita a orbitelor satelitilor nu este singurul element interesant. Deoarece axa polara a lui Jupiter este inclinata cu doar 3 grade pe planul orbitei sale, satelitii jovieni se pot vedea intersectand planeta sau trecand prin conul de umbra al lui Jupiter, tot asa cum Luna trece prin conul de umbra al Pamantului in timpul unei eclipse de Luna.

Trecerea prin fata discului lui Jupiter da unuia din satelitii sai este numita tranzit. Aceste fenomene au loc mult mai des deca tranziturile planetelor prin fata Soarelui. Trecand peste discul lui Jupiter, satelitii arunca umbre pe acesta, creand puncte intunecate foarte distincte. Io si Europa sunt mai aproape si mai mici decat Ganymede si Callisto, astfel ca acestea ne dau umbre mai mici care se depaseaza mult mai repede. Umbrele sunt vizibile clar pe centura de nori si pe benzile de pe fata lui Jupiter, contrastul fiind puternic.


Umbra lui Io pe discul lui Jupiter

Planetele exterioare nu au tranzituri deoarece sunt foarte departe, iar discul lor este forte mic. Poate avea loc doar un fenomen numit ocultatie, care se produce cand ele se obtureaza una pe alta.

Caracteristici generale ale satelitilor lui Jupiter:



Io
Diametru: 3630 km
Distanta fata de planeta: 422 000 km
Culoarea sa este datorata componentelor de sulf, provenite din numeroasele eruptii vulcanice. Ele sunt asemanatoare gheizerelor si creaza o suprafata noua, fara cratere de impact. Interiorul este incalzit de mareele datorate raportului de 1:2:4 al perioadelor orbitale ale celorlalti sateliti. Un inel de particule incarcate electic il inconjara pe Jupiter la distanta lui Io (numit torul Io), acestea prezentand interactii intre el si campul magnetic al lui Jupiter, producand si emisii radio puternice. Io ar putea avea camp magnetic propriu.


Satelitul Io vazut de Voyager II (credit: NASA)

Europa
Diametru: 3138 km
Distanta de planeta: 671 000 km
Este compusa din roci acoperite de un strat subtire de apa inghetata. Este activa geologic, indicand prezenta apei lichide (ocean) sub suprafata. Nu se observa cratere, ci doar o retea de falii si canioane. Mareele sunt responsabile pentru incalzirea interna. Este posibil sa existe un camp magnetic din mineralele dizolvate in apa.


Satelitul Europa vazut de Voyager II sau GALILEO (credit: NASA)

Ganymede
Diametru: 5262 km
Distanta de planeta: 1 070 000 km
Prezinta o suprafata inghetata si plina de cratere. Exista insule de suprafete vechi, intunecate, separate de regiuni usor colorate, de teren mai nou. Prezinta un nucleu metalic avand si un camp magnetic puternic, magnetosfera. Incalzirea datorata mareelor este asociata de posibilitatea sa fi avut importanta in trecutul satelitului.


Vedere globala a lui Ganymede si detalii pe suprafata sa (credit: NASA)

Callisto
Diametru: 4806 km
Distanta de planeta: 1 883 000 km
Prezinta o crusta de gheata cu cratere. Are activitate geologica slaba si nu a fost influentat de maree. Un proces necunoscut a sters craterele mici si le-a inlocuit cu praf negru. Existenta unui camp magnetic sugereaza un posibil ocean in interior.


Satelitul Callisto vazut de Voyager II sau GALILEO

si detalii pe suprafata sa (credit: NASA)