Soarele steaua
noastra centrala
Soarele este steaua cea mai apropiata
de noi. Este o sfera uriasa, luminoasa,
de gaz, asemeni altor stele din Univers.
Este alcatuit din cateva parti. Dinspre exterior spre interior, acestea sunt:
coroana- invelisul
fierbinte, exterior, al atmosferei
cromosfera stratul
transparent dintre corona si
fotosfera
fotosfera suprafata
vizibila a Soarelui
petele solare zone intunecate de pe
fotosfera, mai reci decat mediile
lor inconjuratoare
diferite fenomene din atmosfera, cum ar
fi eruptiile si protuberantele
zona convectiva stratul superior al interiorului Soarelui
zona radiativa stratul de mijloc al interiorului Soarelui
nucleul regiunea
centrala a interiorului Soarelui
Puteti avea
acces la imagini solare recente (de la telescoape de la sol si
Coroana
Fotografie a coroanei
Soarelui, obtinuta in timpul eclipsei de soare de la 11 august, 1999 (Philippe Duhoux
- ESO)
Coroana este invelisul exterior al atmosferei Soarelui. Este o zona extrem de fierbinte, cu temperaturi care ajung pana la aproximativ
2 milioane de grade; aceasta
se datoreaza transportului
de energie de la straturile
inferioare prin intermediul campurilor magnetice.
Coroana poate
fi vazuta direct numai in timpul unei eclipse totale de soare. Desi la fel de luminoasa ca Luna Plina, coroana este in mod normal inecata in lumina solara care este imprastiata
in atmosfera Pamantului cerul din timpul zilei din apropierea Soarelui este pur
si simplu prea luminos pentru
a vedea corona inconjuratoare.
In timpul unei eclipse totale de soare, Luna ecraneaza lumina de la fotosfera solara, iar cerul
este suficient
de intunecat pentru ca sa poata fi
vazuta coroana.
Astronomii profesionisti
au realizat un telescop special, numit coronograf, care face posibila vederea si fotografierea
coronei si in afara eclipselor de soare.
Cromosfera
Fotografie a cromosferei
Soarelui
Cromosfera (care inseamna
sfera colorata) este un strat
transparent, situat chiar deasupra fotosferei. Ea se intinde de la cateva sute de kilometri de deasupra marginei fotosferei spre exterior pana la o inaltime de aproximativ 2000 de km, unde se contopeste cu corona.
Pe aceasta distanta, temperatura cromosferei creste de la 4300 de grade pana
la mai mult de 400.000 de
grade. Este un strat
mai mult sau mai putin
continuu.
Imediat inainte
si dupa o eclipsa totala de Soare, cromosfera este vizibila
ca un semicerc sau un inel cu diamante, de culoare rosie. In afara eclipselor este
vizibila in lumina monocromatica a atomilor de hidrogen (linia spectrala H-alpha).
Fotosfera
Fotografie a fotosferei
Soarelui
Fotosfera este suprafata vizibila a Soarelui. Numele ei inseamna sfera
de lumina. De la acest
strat subtire care are o adancime de aproximativ 300 km cea mai mare parte
a energiei Soarelui este emisa sub forma radiatiei vizibile si infrarosii. Este deosebit de bine vizibila in lumina alba sau
in lumina calciului ionizat (linia spectrala K).
Temperatura din fotosfera
descreste in mod constant, de la aproximativ
6400 de grade la baza pana
la aproximativ 4400 de grade la partea
superioara, unde se contopeste cu cromosfera de deasupra ei.
Fotosfera are o textura
granulata, in care celulele
sunt de aproximativ 1000 de
kilometri diametru. Ele se numesc granule si se schimba la fiecare cateva minute. Sunt cauzate de celulele care urca (convective) ale gazului fierbinte.
Alte formatiuni fotosferice sunt petele solare,
faculele si structurile filamentare, toate asociate cu campuri magnetice puternice. Aprope toate trasaturile
spectrului vizibil al Soarelui isi au originea in fotosfera, inclusiv liniile intunecate Fraunhofer (numite dupa fizicianul
german care le-a descris pentru prima data la inceputul secolului 19).
Petele solare
Imagine a unui grup de pete solare
Petele solare
sunt zone intunecate din fotosfera Soarelui, care sunt mai reci
decat mediile lor inconjuratoare. Ele apar in general in perechi sau grupuri si
sunt asociate cu campuri magnetice foarte puternice.
Dimensiunea petelor
variaza de la cele mici, cu latimea de aproximativ 15.000 km (adica aproximativ dimensiunea Pamantului) la grupuri enorme care se intind pe mai bine
de 150.000 km. Cea mai mare
parte din ele au o regiune intunecata numita umbra (care este cu aproximativ 1600 de grade mai rece decat fotosfera),
inconjurate de o regiune mai putin intunecata
numita penumbra (cu aproximativ
500 de grade mai rece decat fotosfera).
Numarul petelor
solare variaza pe parcursul unui
ciclu care dureaza aproximativ 11 ani. La inceput Soarele este (aproape)
lipsit de pete. Apoi cateva pete apar sus, in emisfera solara nordica, si jos, in cea
sudica. Apoi ele dispar si
noi pete
se formeaza in mod progresiv,
din ce in ce mai aproape de ecuatorul solar.
Alte fenomene in atmosfera
solara.
Eruptii (fotografia stanga)
in atmosfera solara. In fotografia din dreapta,
o protuberanta enorma este vizibila
in coltul din stanga jos.
Atmosfera solara
este o regiune
solara foarte activa. Cantitati mari de gaz
fierbinte se misca in jur, iar formele
se schimba in mod constant. Eruptiile sunt
luminozitati la suprafata,
care sunt conectate la rearanjarea campului magnetic cu
o emisie de energie.
Nori mari
sunt ridicati cateodata mult deasupra fotosferei si pot fi apoi
vazuti ca protuberante.
Ambele fenomene
se vad cel mai bine prin
filtre optice speciale care izoleaza lumina de hidrogen.
Interiorul
Interiorul Soarelui
(Copyright 1999 John Wiley and Sons, Inc.)
Se obisnuieste ca interiorul Soarelui sa fie impartit
in trei zone distincte:
Partea cea
mai de sus este Zona
Convectiva. Ea se intinde
in jos, dinspre
partea inferioara a fotosferei pana la o adancime de aproximativ 15% din raza Soarelui. Aici energia este transportata in sus, in principal de suvoaiele de
gaz (de convectie)
Zona Radiativa
se afla sub zona de convectie si se intinde in jos
catre nucleu. Aici energia este transportata in sus, de radiatie si nu de convectie.
De la marginea acestei
zone si pana la baza densitatea creste de 100 de ori.
Nucleul ocupa regiunea centrala, iar diametrul
sau reprezinta aproximativ 15% din acela al intregii stele. Aici energia
este produsa
de procesele de fuziune prin care nucleele de hidrogen fuzioneaza pentru a produce nuclee de heliu. Temperatura este in jurul
a 14 milioane de grade.
Datele fizice
ale Soarelui
Tabelul de mai
jos contine
cateva dintre datele fizice ale Soarelui
Masa: 2
x 1030 kg = 335 000 mase terestre
Diametrul: 1.4
milioane km = 109 diametre terestre
Densitate: 1400
kg/m3 (Apa are
1000 kg/m3)
Varsta: aproximativ 4600 milioane de ani
Luminozitatea (energia
eliberata): 4
x 1023 kW
Temperatura la suprafata: aprox.
5500 °C (5800 K)
Temperatura centrala: aprox.
14 milioane °C
Compozitia (dupa
masa atomica): 74.5% hidrogen,
23.5% heliu si 2% elemente mai grele,
de exemplu oxigen, carbon si azot
Compozitia (dupa
numar de atomi): 94 % hidrogen,
6% heliu si elemente mai grele
Vezi Fisa de informatii scurte
corespunzatoare.