Venus in Science-Fiction

Exista viata in alte lumi, mai ales in lumile sistemului solar? Aceasta intrebare fundamentala a fost discutata de multe ori, si nu numai de catre filozofi si de oamenii de stiinta. Este de asemenea o tema a numeroase povesti si romane. Ce feluri de peisaje exista in alte lumi, ce forme de viata traiesc acolo (oameni, plante, animale?), iar aceste presupuse forme de viata sunt suficient de inteligente si de evoluate pentru a ne contacta?

In vreme ce majoritatea gandurilor filozofilor antici erau indreptate spre posibilii locuitori ai Lunii, oamenii de stiinta care au trait la momentul in care telescopul a devenit principala unealta a astronomiei au devenit curand mai interesati daca planete cunoscute de demult – Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn – ar putea adaposti viata.

Astronomul francez Pierre Gassendi (1592 –1655) credea ca si cantitatile variabile de radiatie solara care atingeau planetele ar caracteriza conditiile de pe planete si natura locuitorilor acestora. Astfel, trebuie sa ne imaginam ca locuitorii lui Mercur erau mult mai mici si mai putin perfecti decat venusienii, iar acestia la randul lor erau inferiori locuitorilor Pamantului.

Bernard de Bovier de Fontenelle (1657 –1757) din Franta credea de asemenea in locuitorii venusieni in extraordinara sa carte "Entretien sur la Pluralité des Mondes", publicata in 1686. A fost primul roman stiintific bine fundamentat despre lumile extraterestre. Autorul vorbea despre civilizatii pe Mercur, Venus si Saturn. Romanul lui Fontenelle a fost cea mai populara carte de acest fel pana la sfarsitul secolulului al XVIII-lea.

Immanuel Kant , faimosul filozof de la Königsberg (1724 –1804) a avansat teoria potrivit careia fauna si flora planetelor individuale erau alcatuite din material usor si estompat, si depindeau de distanta lor fata de Soare. Astfel, locuitorii Pamantului si ai lui Marte erau situati la un nivel inferior, mult mai inferior decat inteligenta locuitorilor lui Venus si ai lui Mercur.

Pana la mijlocul secolului XIX, ideile despre viata de pe alte planete se bazau mai ales pe fantezie pura si pe presupuneri cu un fundament mai mult sau mai putin stiintific, dar nu pe fapte solide. Apoi, metoda observatiilor spectroscopice si noile cunostinte ale chimiei pareau sa indice ca toate planetele din sistemul solar contin aceleasi elemente chimice ca si Pamantul.

Astfel, oamenii de stiinta de la inceputul secolului XX au tras concluzia ca Venus ar avea o atmosfera asemanatoare cu cea a Pamantului. Astronomul si popularul scriitor francez Camille Flammarion (1842 –1925) a descris aceste idei intr-un mod foarte impresionant in cartea sa “Lumi locuite”.

The Space Merchants/Negustorii spatiali

(credit: Ballantine Books)

Venus a iesit in evidenta ca tema pentru romanele de science-fiction in anii 1930. Ele descriau planeta ca pe o lume virgina cu fauna si flora care au existat pe Pamant in carbonifer si permian (jungle, deserturi, oceane, vulcani si dinozauri).

Povestile reflectau istoria coloniala a Africii si a vestului Americii. Cele mai cunoscute romane despre Venus au fost scrise de Edgar Rice Burroughs: "Pirates of Venus" (1934), "Lost on Venus" (1935), "Carson of Venus" (1939),"Escape on Venus" (1946) and "The Wizard of Venus" ( postum in 1970).

Autorul polonez Stanislav Lem a fost primul care a creat o imagine despre Venus foarte similara cunostintelor noastre actuale despre conditiile extreme de la suprafata planetei. In romanul sau “Astronautii” (1951), el a descris suprafata lui Venus ca pe un loc ingrozitor. Astronautii care o viziteaza intr-o expeditie internationala descopera ramasitele unei civilizatii apuse, cu o tehnologie inalta. Ei gasesc dovezi ca locuitorii provocasera o sinucidere nucleara si distrusesera mediul.

Primele zboruri ale navelor spatiale sovietice si americane si datele transmise de acestea au pus capat romanelor clasice de science-fiction despre Venus, deoarece au aratat ca Venus era absolut inadecvata pentru aventuri de colonizare. In consecinta scriitorii de science fiction au “migrat” catre planetele extrasolare (exoplanetele), din apropierea altor stele.

Doriti sa aflati mai multe?

Acest subiect este discutat intr-un mod mai detaliat in Fisa extinsa.