Venus estecea
de a douaplaneta
in ordineaapropierii
de Soare (la o distanta
de 108 milioane de km de el) sivecinulnostruplanetarcelmaiapropiat.
Face unturcomplet
in jurulSoarelui
in aproximativ 225 de zile.
Venus are aproapeaceeasimarime
ca Pamantul, iarmasasaeste
de aproximativ 82% din cea
a Pamantului. Ca siMercur,nici
Venus nu arevreunsatelit
natural.
In timpce
se deplaseaza in jurulSoareluipe
o orbitasituata
in interiorulorbiteiPamantului,
Venus prezinta faze la fel
ca si Luna. Deoarecedistantafata
de Pamantvariaza, dimensiuneaaparenta
a lui Venus se schimba.Secventafotografica
a fazelorlui
Venus, asa cum se vede
de pePamant.
Numitadupazeitaromana
a dragosteisifrumusetii,esteunuldintrecelemaifrumoaseobiecte
de pecer. Vazut
de pePamant,
Venus poatedepasi
ca stralucireoricecorpceresc
cu exceptiaSoareluisi
a Lunii.Candatingeceamai
mare stralucire, Venus poatefivazutchiarsiziua.
Prima mentionare
a lui Venus dateaza
de peste 4000 de ani;
ea apartinebabilonienilor.Eicredeau
ca Venus arfi
format din douacorpuridiferite:
o stea de dimineata,
care rasarechiarinainteaSoarelui, si
o stea de seara,
care apunechiardupaSoare. Vechiigreci
au numitsteaua
de dimineta Phosphorus, iarsteaua
de seara Hesperus. Cu circa 500
de aniinainteaereinoastre, filosofulgrecPitagorasi-adatseama
ca, de fapt, celedoua
"stele" suntunulsiacelasicorpceresc.
Venus ca Luceafar
de seara
Venus are o atmosferafoartedensa,
cu norigrosi,
care impiedicaoriceincercare
de a zarisuprafataplaneteiprintelescoapeleoptice. Astronomulitalian
Galileo Galilei a fostprimul
care l-a observatpe
Venus printelescop.El
a descoperit ca el prezinta
fazesimilare cu ale Luniisi
ca dimensiuneasaaparenta
se schimba in timpulunuiciclu.Asasi-a dat
el seama ca Venus se roteste
in jurulSoarelui.Concluzialuifireasca
a fost ca Soareleestecentrul
in jurulcaruia
se rotesctoateplanetelesi
ca modelul de universcreat
de Copernicestecorect.
Singuramodalitate
de a strapungeatmosferaacoperita
in intregime cu norieste
de a trimiteunde
radar catresuprafatavenusianasau
de a trimite o navaspatialapesuprafataplanetei. Primeleinvestigatii
radar de la sol au fostfacute
la mijloculanilor
1970 ,cu o antenagigantica
de 310 metri, la Arecibo,
in Puerto Rico (SUA). Mai tarziu,
nave spatialeamericanesisovietice
au inconjuratplanetasi
au trimisinformatiidespreconditiile
de la suprafatasi
din atmosfera.Cateva
nave spatialesovietice
(Venera 11 - 14) au ajunspesolulplanetei,dintre
care doua au trimisfotografii
in 1975.
Harta radar a suprafeteilui
Venus obtinuta de observatorul
Astronomii
o considerape
Venus planetasora
a Pamantului, deoareceambelesuntsimilare
ca dimensiuni, masa, densitatesivolum.Amandoua
s-au format aproximativ in acelasitimpsi
s-au condensat din aceeasinebuloasa.Astfel, inainte
de 1961, multi au presupus ca Venus arputeafiasemanatoarePamantuluisichiar
ca arputeaexistaforme
de viatapesuprafatasa.
Noistiminsaacum
ca Venus estefoartediferita
de Pamant. Nu
are oceanesiesteinconjurata
de o atmosferadensa, alcatuitamai
ales din dioxid de carbon, faranici
o urma de vapori
de apa. Noriisaisuntalcatuiti
din picaturi de acid sulfuric. La suprafata, presiuneaatmosfericaeste
de 92 de orimai
mare decataceea
a Pamantului la nivelulmarii, iarplanetaesteparjolita
de o temperatura de aproximativ
482 grade Celsius. Deoarece Venus esteatat
de fierbinte, estefoarteputinprobabilsaexisteviataacolo.
Doritisastitimaimult?
Acestsubiectestediscutatintr-un mod maidetaliat in Fisa extinsa.